DE SFÂRȘIT

0

Căzând cerul peste noaptea mea

Albastră a devenit și s-a prefăcut în fum.

Atunci descopeream „Imperiul Epil”. O stea

Neagră, despre care vă spun

 

Că lâncezește în mine ca amurgul unei stări

De iarbă roșie. Stare de rug.

La sfârșit voi râde. Acestei căutări

Îi va rămâne câtul: Polul Sud.

 

Acum ceea ce simt, oare ce simt? Apă vie

Eflorescență, izvor, piatră astru?

Visul curge ca o reverie

Peste groapa somnului meu de sihastru.

(Visited 29 times, 1 visits today)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.