FEMEILE NU MAI AU NICA-NIK SFÂNT ÎN IELE

Pe șoselele patriei la volan(e), pe trotuare, prin parcuri, pe la magazine, o dată cu venirea verii se desfășoară agale un enorm arabesc de tactici și strategii feminine în a-și arăta formele și toate umflăturile susținute captiv și ne-susținute deloc în dauna și buna conviețuire cu bărbatul care este și care vrea și el (poate) să se plimbe liniștit și să nu facă, doamne apără și păzește, fron accident de mașină, dacă e la volan dar cu ochii beliți la defilarea flu(ș)turatică a vreunei dame aflate în mers-tangaj… 
Invitațiile directe, sau abia sugerate, de a ți se odihni ochii asupra dumnealor, compun o suspectă complicitate cu dorințele mele. 
Eu am trecut cu privirea, uitată încă secunde bune în plus pe caroseriile carnale ale purtătoarelor de saxofoane…  Hai treacă de la mine că e cald, thulai duamni!… Numai că asta/astea  intimidează  și face ca mușchiul să pulseze! 

Sunt în opoziție cu partea feminină, se știe (că de aia mi se spune că sunt misogin). Ele încearcă afirmarea propriei valori, iar eu acuz de șarlatanism punerea în evidență forțată a unor forme consacrate să fie plăcute ochiului… pentru că asta reprezintă un adevărat pericol în inima și mintea unui bărbat singur!  
No, femeile nu mai au nica-nik sfânt în iele!