PAȘAPORTUL DIPLOMATIC

Puţini dintre români cunosc privilegiul cu totul special de care se bucură nu mai puţin de 23 de categorii de demnitari, plus nevestele, soţii şi copiii lor. Este vorba de posibilitatea deținerii unui pașaport diplomatic.

Despre avantajele pe care şi le-au „tras” foştii demnitari ai regimului Iliescu s-a scris foarte mult, fără ca ele să fie epuizate. Atunci însă, când de aceste avantaje se bucură în continuare şi actualii demnitari ajunşi la putere datorită încrederii pe care electoratul a investit-o in moralitatea lor lucrurile devin, incontestabil, foarte grave!

„Legalitatea” acestor drepturi curge din Ordonanţa nr. 37/1994, emisă de Guvernul Văcăroiu, care este încă în vigoare şi care a stârnit aprige discuţii intre parlamentarii actualei coaliții CDR-USD-UDMR. Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor, tratând această chestiune, a fost mulțumit că abuzul este consfinţit prin lege şi a hotărât ca, în continuare, parlamentarii împreună cu familiile lor să poată beneficia de paşapoarte diplomatice.

Pașaportul diplomatic este necesar pentru anumite funcții de rang înalt.

Dar care sunt avantajele unui astfel de pașaport față de pașaportul obișnuit? Iată câteva: accesul la aeroport printr-un culoar special, absenţa alergăturilor şi umilinţelor pe care le presupune obţinerea unei vize şi, nu în ultimul rând, scutirea de controlul vamal. În orice țară asemenea statut special acordat oficialităţilor este acceptat. La noi însă (deh! „originala democraţie”!), conform Ordonanţei 37/1994 până şi preşedinţii Consiliilor judeţene pot obține pașapoarte diplomatice. Mai mult, la punctul 18 din Ordonanţă, figurează (cu o totală lipsă de bun simţ și de elementară decență) şi „membrii de familie (soț, soţie, copii)” ai tuturor demnitarilor! Cu alte cuvinte, parlamentarii români sau alți demnitari ai statului au dreptul să meargă prin diverse „delegații” oficiale împreună cu familia…

Paşapoartele diplomatice se eliberează la purtător, deci fiecare dintre persoanele amintite le poate folosi nu numai atunci când „î1 însoţeşte pe titular” (cum a încercat s-o mai îndulcească, într-o declaraţie, un distins deputat), ci şi cu alte ocazii, de pildă în scopuri turistice. Să nu ne spună cineva că soţiile, soții sau odraslele titularului sunt întorși de la graniţă pe motiv că nu ar fi însoțiți. Ne întrebăm câte deplasări turistice au făcut rudele demnitarilor cu aceste pașapoarte și de câte taxe vamale au scăpat graţie acelor pașapoarte?

Organismele internaţionale au protestat faţă de larghe-țea cu care România acordă pașapoartele diplomatice, fiind de preferat ca pe viitor să intervină o restrângere a acestui drept, în limita decenței.

În această lumină nu ne mai miră deloc apriga bătălie (unii au numit-o „negociere”) care s-a dus şi care se mai duce încă – în teritoriu se întâmplă adevărate drame – pentru ocupa-rea poziţiilor de demnitari ai statului.

Parcă nu demult îl auzeam pe Emil Constantinescu şi pe alţi reprezentanţi de frunte ai noii puteri vorbind despre renunţarea la privilegii şi despre sacrificiile pe care ea, Puterea, trebuie să le facă în primul rând în aceste momente de restrişte pentru țară… Dacă ei au uitat, ne permitem noi, cu umilinţă, să le mai amintim cam cum „glăsuiește” Ordonanța Guvernului nr. 37/1994:

„Art.1. Categoriile de cetăţeni români cărora li se eliberează pașapoarte diplomatice şi de serviciu sunt următoarele:

1. Președintele României;
2. Preşedintele și membrii Senatului;
3. Președintele şi membrii Camerei Deputaților;
4. Primul ministru şi membrii Guvernului;
5. Preşedintele și judecătorii Curţii Constituţionale;
6. Preşedintele și vicepreşedinţii Curţii Supreme de Justiţie;
7. Procurorul General al Parchetului General şi Procurorul General al Curţii de Conturi;
8. Guvernatorul Băncii Naţionale a României;
9. Preşedintele şi preşedinții de secții ai Consiliului Legislativ;
10. Preşedinţii şi vicepreşedinții Academiei Române;
11. Patriarhul şi mitropoliţii Bisericii Ortodoxe române;
12. Șefii cultelor religioase recunoscute de către stat;
13. Secretarii de stat şi persoanele asimilate acestora;
14. Prefecţii şi preşedinţii consiliilor judeţene;
15. Funcționarii cu grad diplomatic și consular;
16. Curierii diplomatici;
17. Șefii unor delegaţii guvernamentale;
18. Membrii de familie ai persoanelor prevăzute la punctele 1-15.”…

Prin ORDONANŢA nr.65 din 28 august 1997, Art 7, la aceste categorii se mai adaugă:

• Avocatul poporului;
• Membrii Consiliului Superior al Magistraturii;
• Adjuncții procurorului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie;
• Primarul general al capitalei;
• Ataşaţii militari şi adjuncţii acestora, directorii centrelor culturale şi adjuncţii acestora, precum şi funcţionarii superiori din organizaţiile internaţionale, interguvernamentale;

Fără comentarii!