TREI MADLENE SCURTE ȘI O POZĂ
1. INVITAȚIE LA SINUCIDERE
Aflându-mă odată într-o audiență la un mai mare al fostului UTC (revendicându-mi oarece drepturi..) și aflând acela că mă preocupă poezia și că chiar scriu ceva poezii îmi spune: „Dumneata nu știi că toți poeții au devenit mari și celebri după ce au murit?!”
2. GITANA PUȘTOAICĂ
Mă îndreptam către sediul Antenei 1 din Ploiești (pe strada Maramureș 12). Din față se apropia cu un mers lasciv și cu o înclinare a capului însoțită de o privire perversă, puștoaica gitană. Ajunsă în dreptul meu își ia sânii în podul palmelor și aproape că mi-i bagă sub ochelari mișcându-i în stânga și-n dreapta. Evident că nu purta sutien. M-am speriat. Am făcut un pas spre peretele clădirii ocolind-o. Nu avea mai mult de 14-15 ani. De ce? De unde asemenea intenție, talent și măiestrie? N-avea cine s-o învețe mișcarea, mersul lasciv, privirea și înclinarea capului care, toate la un loc, spuneau mai mult decât puteau să arate… Eu cred că femeile se nasc cu acest instinct al provocării gratuite (și nu numai)…
3. 50 DE PICIOARE ÎN 10 MINUTE
Eram în Bălțătești/Neamț. Aveam vreo 19 ani. La Căminul Cultural se desfășura un spectacol în cadrul căruia se instala pe scenă un cor de fete așezate pe un fel de gradenă din trei trepte. Fiind un „om al casei” (eram șeful formației muzicale din localitate), m-am strecurat în spatele scenei. Aveam în fața ochilor o pădure de picioare tinere și frumoase. Fiind pe treapta cea mai înaltă din spate erau la înălțimea ochilor mei, chiar un pic mai sus. Nu m-am putut abține și am început să le mângâi delicat pe fiecare în parte. Fetele cântau nu știu ce și, știți ceva, niciuna nu a schițat vreun gest de revoltă sau împotrivire. M-au lăsat să mă desfăt cu imaginea picioarelor lor și chiar să le mângâi. De ce? Oare le-au plăcut tuturor celor 25?
