FEMEIA FRUMOASĂ PRIN CUVÂNT SAU PRIN IMAGINE
Se spune că o imagine face cât o mie de cuvinte. Da și nu. Depinde de imagine și de ceea ce reprezintă imaginea. Dacă e statică sau e dinamică. Să luăm de pildă imaginea unei femei frumoase. Dacă imaginea pe care ea o prezintă despre sine este una făcută în pat, dimineața, femeia nu mai este chiar atât de frumoasă. Dacă imaginea este a unei femei îngrijite, fardate, epilată și dichisită cu de toate, plus niscaiva înfrumusețare prin programele de editare foto, atunci ea este foarte frumoasă. Frumusețea femeii este relativă, am mai spus asta. Eu cred că numai cuvântul poate descrie exact frumusețea sau non-frumusețea unei femei. Și a oricui altcineva…
Dar și cuvântul are gradul lui de relativitate. Un cuvânt poate fi subiectiv sau obiectiv, depinde de „distanța” emoțională a celui ce cuvântă, vizavi de ceea ce vede. Ce fel de cuvânt? Cuvântul scris sau cuvântul rostit. Pentru că vorba zboară, dar scrisul rămâne. Și numai cuvântul poate avea inflexiuni de metaforă sau valențe hiperbolizante. De asemenea cuvântul poate minimiza realitatea unei ființe.
Așadar cuvântul și nu imaginea este mai important în opinia mea.
Nu degeaba se spune în Cartea sfântă: „La început a fost cuvântul și cuvântul era la Dumnezeu”. Apoi au urmat celelalte.
Biblia când a fost scrisă nu a avut imagini ilustrative. Imaginile au fost create în mintea fiecărui om din și prin cuvinte.
Desigur acum (că am dat ca exemplu femeia frumoasă) pot apărea contradicții. De pildă o femeie pe care nu o vezi fizic poate fi extrem d frumoasă prin cuvintele pe care le rostește și/sau le gândește. „Văzutul la față” poate fi unul contrar cuvintelor sale? Din punctul meu de vedere aspectul fizic nu schimbă cu nimic frumusețea unei persoane frumoasă spiritual…
Și nu în ultimul rând caracterul, calitatea morală a unei persoane nu poate fi relevată prin imagine, ci doar prin cuvânt care-i generează comportamentul.