ACEASTĂ MARE
Această mare nu e doar apă și cer – e o respirație veche a lumii. Valurile nu vin la țărm ca să cucerească, ci ca să uite: fiecare spumă e o amintire lăsată jos, fiecare retragere e un exercițiu de desprindere. Linia orizontului nu separă cerul de mare, ci prezentul de ceea ce încă nu îndrăznim să sperăm.Albastrul nu este culoare, ci tăcere. O tăcere care știe mai multe decât spun cuvintele, care a văzut începuturi și sfârșituri și a ales să rămână calmă. Lumina se frânge pe apă ca o întrebare fără răspuns – și poate tocmai de aceea e frumoasă.
Această plajă pare un prag: un loc unde timpul încetinește ca să ne lase să ne recunoaștem. Dacă stai destul, înțelegi că marea nu te cheamă să pleci, ci să te întorci – la tine, mai simplu, mai adevărat.
(Visited 12 times, 1 visits today)
