LINIA FERATĂ

…Nu ploua, încă nu ploua… nici norii nu se arătau… așteptam ploaia, mult o așteptam, eu și ea, împreună o așteptam… pornisem deja, ca de obicei, în căutarea ploii, această pornire era de fapt ritualul… vremea trecută este vremea pierdută îi plăcea ei să spună…

… dincolo de marginea drumului, de sălciile ciudat plângătoare bănuiam noi pârâul ca pe o metaforă… mergerea era lentă mai mult pasul ei era lent și frumos… către flori… mâinile sale mici ademeneau drumul și florile… florile erau minciuni rostite rotund, cu gura alcătuită rotund în rostire… Lacrima cerului o căuta ea în flori… tulpinile se lăsau arcuite și rupte într-o dăruire unică și ultimă…numai simțurile ei alarmant arcuite simțeau această nouă prietenie a florilor…

Vântul nu exista… văzduhul vibra ca o membrană subțire accelerând pulsația sângelui ei, căci despre ea este vorba, eu o însoțeam doar, nu făceam parte din sfera simțirilor sale… era cald… așteptarea pe câmpul cu flori avea o mireasmă specifică, parcă parfumuri orientale emanau brațele ei subțiri, marmoreene… timpul trecea, ploaia încă nu venea… florile pe câmpul de mătase cerșeau ruperea parcă… și-atunci, precis, în același loc începea ea să rupă tulpina lor… le curm suferința-mi spunea abia auzit… în curând se va plictisi gândeam și am aruncat primul smoc de iarbă în apă, în pârâul pe care-l bănuiam dincolo de sălcii… din momentul acela ea începu o nouă mergere, în sensul plânsului… florile simțeau asta, poate că numai ele simțeau și se ofileau pe rând în palmele ei mici tremurătoare…

… nu ploua încă, norii nici nu se arătau… așteptarea ne amorțea simțurile… simțeam seceta-n trupuri… singurul izvor din apropiere ar fi fost sărutul, numai că acela ne-ar fi împotmolit și mergerea n-ar mai fi avut loc… și dacă ne vom împotmoli vom aluneca pe linia ferată, n-am mai fi mers… așadar începuse drumul întoarcerii… o clipă ea scăpă florile din brațe, atât cât să ne împotmolim fulgerător, întoarcerea fusese prea abruptă… se trezi speriată și adună de pe jos, cum erau ele împrăștiate, florile una câte una cu mâinile ei mici care acum ascundeau un tremur abia ghicit… ne întorceam… gândul meu fugea către același final al florilor rupte… florile, enormi ochi de femeie, deschiși ca o curiozitate fără de margini…

Linia ferată era încinsă de soare… mergeam în echilibru pe șinele ei, fiecare pe șina lui și mâinile noastre uneori se sprijineau una de cealaltă desenând în aer un porumbel al iubirii fugare… motivasem întoarcerea asta de pe vremea ploii anterioare… atunci dincolo de pârâu mișunau autobuze…ploaia era mult prea densă… linia ferată împotmolită într-un mâl negricios… semnul pe care-l făcuse femeia din pridvorul casei străinului mă fascinase ca o lance aruncată la țintă… părăsisem linia ferată… drumul era nisipos și sigur oamenii bârfeau la adresa noastră… mâinile ei făceau prin suprapunere o cruce bizară peste florile ofilite acum… șoapta sânilor ei o ascultau florile acum… ușa era deschisă va de obicei… o farfurie de porțelan îmi ceru ea poruncitor iar eu am înțeles imediat că trebuie să aduc și apă… le-a tăiat corola… florile pluteau în farfuria de porțelan… erau toate albe… niciun pic de culoare nu aveau… ochii aceia imenși plutitori, încă în mișcare, mă fixau emanând o tăcere clară în camera alcătuită din bârne… femeia adormise răsfrântă pe patul din lemn… trupul ei, ușor dezgolit, spuneau povești ucigătoare… somnul vine mereu ca o aripă albă, zicea ea mărturisindu-se… somnul ei întotdeauna era alb… trupu-i dăruit pământului niciodată vreunui om, nicidecum bărbatului… doar pământul și somnul o puteau simți și respira cu nările lor lacome… ce mă reține, de ce nu plec, roiau întrebările în capul meu înfierbântat… trupul ei este sentință pentru tot ce-i omenesc… și-n același timp mă loveam dureros de imaginea florilor rupte plutinde în apa clară a farfurii de porțelan… ochi imenși de o curiozitate fără de margini…

… știam că n-o voi atinge vreodată…

Brusc mi-am amintit că pe masa din spatele meu se aflau țigările „Ancient”…

(Visited 15 times, 1 visits today)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.