ASTEPTARE ZADARNICA

Venea de peste mări şi ţări. La mine venea. Pentru mine venea. Noaptea. Farurile maşinii sale iscodeau drumul târând după ele maşina ca un mare şarpe alb. M-a găsit. Era o rece noapte de toamnă. Ne-am îmbrăţişat strâns, însetaţi de iubire şi de aşteptare. Venea cu parfumul unei femei străine. Ne cunoşteam puţin, atât cât îţi permite o primă, anterioară întălnire. Din acest motiv nu am ştiut cum s-o numesc: Îngeră sau Sirenă. Era frumoasă, foarte frumoasă. Iubirea prindea încet-încet rădăcină adâncă. Cu toate acestea, când i-am spus scurt:
– N-am!
Mi-a răspuns:
„La aşa ceva chiar nu m-am aşteptat”!

Asteptare zadarnica!