CINE MĂ STRIGĂ, CINE MĂ CHEAMĂ

Când te-ai născut, iubito

eram tânăr, viguros

de la piele pân` la os…

Cântam melodii alese

și pictam numai mirese…

 

Dar ea se născu dintr-un semn de aripă și din lacrimi ca frunzele… roata olarului o modelase-n în lut ca un blestem la margine de vreme… trecea nedescoperită

arcuită cum ședea ca podul de argint… e noapte-n plină zi, iubito, când te-ai născut cireșii încă nu-nflorise… acum nimeni în brațele mele plăpânde nu va mai ști cum să piardă…

 

Știu, am fost și sunt

Un tânăr cărunt

Bun și rău deopotrivă

oarecum în derivă…

Dar pitoresc și însorit

De dor-nedormit…

 

Cine mă strigă,

Cine mă cheamă

Cu trompeta-i de aramă?…

(Visited 22 times, 1 visits today)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.