DIMINEȚI SENINE

Puține sunt
Diminețile mele senine
Bogate-n arome de primăveri și rare
Ce bucurie, iarba cum se așterne
La picioarele tale imponderabile…
Cu roua singurătății
Cu soarele ultim
Ca răspuns la iubirea-ți
Dăruiesc eternitatea…
Nu fi tristă
Celestă regină
Palatul acesta de-i strâmt…
Tu gândește la iarba
Pe care piciorul tău calcă și încă
Nedurut de vreo aripă cerească…
Genunchiul sub buze
Ar vrea mirat să se știe
Să simtă că dorul e încă durut…
(Visited 17 times, 1 visits today)