DIMINEȚI SENINE

0

Puține sunt

Diminețile mele senine

Bogate-n arome de primăveri și rare

Ce bucurie, iarba cum se așterne

La picioarele tale imponderabile…

Cu roua singurătății

Cu soarele ultim

Ca răspuns la iubirea-ți

Dăruiesc eternitatea…

 

Nu fi tristă

Celestă regină

Palatul acesta de-i strâmt…

Tu gândește la iarba

Pe care piciorul tău calcă și încă

Nedurut de vreo aripă cerească…

 

Genunchiul sub buze

Ar vrea mirat să se știe

Să simtă că dorul e încă durut…

(Visited 17 times, 1 visits today)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.