MI-AI FOST SPERANȚĂ

Mi-ai fost speranță

Înălțătoare speranță

Până la tine îngerii cerului

Îmbălsămau văzduhul

Zburându-mi în vene cu aripile lor pure.

Despletite corăbii de iarnă

Pletele-ți cad candelabru pe umeri

Ca o prețioasă pedeapsă

Pentru marinarii singuratici…

Până la tine și nu mai departe

se-ntinde câmpia secetei

la mijlocul căreia izvorul miraculos al spiritului veșnic…

Mi-ai fost speranță

Înălțătoare speranță

Până la tine și nu mai departe

Noi arhitecturi în suflet am clădit

și iată mă doare

prăbușirea lor prematură iluminând

clepsidrele toate…

Albele mele păsări călătoresc haotic

Ducându-mi trupul destinat nefolosului…