TRUP SI SUFLET

Auzim deeseori expresia asta: „sunt/am fost alături de tine trup şi suflet”! Adică şi corporal şi spiritual. Se poate una fără alta? Poţi fi lângă un om numai cu trupul sau numai cu sufletul/spiritul?P Sigur că se poate. Atât în viaţa reală, cât şi în (mai ales) „viaţa virtuală”. Mai ales aici, pe net, această „putinţă” este realizabilă şi sesizabilă.

Am ascultat, în privat, câteva poveşti de dragoste. Că aşa sunt eu, nu ştiu ce dreac am de vine lumea să-mi plângă pe umeri. Femei îndrăgostite de x, de y, de z! Am întrebat, am iscodit, am cercetat cu mintea să văd care-i chestia, cum de se-ntâmplă asemenea minuni? Pentru că a te îndrăgosti este minunat, mărturisesc. Niciuna nu a reuşit să-mi dea o explicaţie raţională, plauzibilă, fundamentată pe criterii deja cunoscute. Am mers pe profilul fiecărui „vinovat” de dragostea lor. Niciunul nu mi-a spus nimic. Net blog, net viaţă care să „mustească” de personalitate în stare să zăpăcească o femeie. Atunci, cum au reuşit acele femei să se îndrăgostească? Aha! Am uitat un amănunt: erau pe-acolo, pe paginile împricinaţilor nişte poze… M-am dumirit imediat! Secretul se poate descifra: nişte poze şi puţină vrăjeală în particular sau pe messenger. Atâta tot? Da, asta-i tot!

Mi-a venit şi mie rândul să văd, parcă înadins ca să-mi pot demonstra, dacă mai era ceva de demonstat, că aici pe net, ca şi în viaţa reală de altfel, dacă ai trup (fie că eşti bărbat, fie că eşti femeie), te-ai scos. Eu am luptat din greu pentru fiecare femeie pe care am iubit-o. I-am făcut curte săptămâni şi luni întregi doar ca să-i atrag atenţia „iubitei” mele. Nici nu îndrăzneam să visez la mai mult, Doamne fereşte! M-am „fălit” cu „frumuseţea mea”, cu spiritul meu „ales”, am făcut paradă de „intelectualism” şi de prostie, am fost bărbat şi gentleman, porc şi bou, mitocan şi nesimţit, băiat fin, „binecrescut”, elegant în exprimare, cu sentimente alese, am stat în cap, am stat în coadă, am stat în dungă, da ce dreak nu am făcut?!… Degeaba! A venit EL, din virtual în real, cu trupul lui (jur că altceva nu avea) şi ţac-pac i-a sucit minţile. A doua zi s-au avut unul pe celălalt în mod plenar şi fără echivoc… Că aşa-i în viaţă. Sunt oameni născuţi să aibă totul fără să facă nimic şi alţii care trag ca la ocnă pentru un dram de fericire de care nu se poate bucura, pentru că vine unul/una şi le-o calcă în picioare.

Ce-am simţit eu când am aflat? Nu cred că vreţi să ştiţi. Doare! Atât pot să vă spun.

Este vinovat cineva că se întâmplă astfel? Nu mi-am pus întrebarea. Aş putea să spun că m-am înşelat cu privire la calitatea ei de femeie specială, rafinată, cu un intelect „subţire”. Aş putea să spun, dar n-o fac. În orice caz dacă e să absolv pe cineva de orice vină acela este EL. El a venit şi a pozat în ceea ce este: în mascul! Nu a făcut nimic deosebit, nimic special, nimic în plus. A fost suficient să pozeze ca să obţină.

Deci, chestia cu trupul, nu e valabilă numai pentru femei, ci şi pentru bărbaţi.

Femeile pot alege (ca şi bărbaţii, desigur!) ceea ce vor: un trup sau un suflet, materie sau spirit. Ca să le ai pe amândouă tre’ să mai treacă multă apă pe Dunăre!…