CÂMPIA DE SARE

…dintr-o dată într-un sfârșit de aprilie pe câmpia de sare adun atâta cât pot, semințe rămase din ăst primăvară… și-acolo te-am găsit pe un fel de țărm al unei mări inexistente… aripa-mi deschid și-ncerc un zbor măreț peste câmpia de sare trupul meu dintr-o dată trezit în fluture de primăvară…

…așadar, dă-mi mâna ta, iubito, să invocăm împreună astre de toamnă peste mereu același apus către mine trimis, tu mai așteaptă, încă nu ți-a venit Gabriel frumosul înger… mă găsesc prăbușit în propria-mi speranță ca pedeapsă divină pentru macul smuls din inima câmpiei de sare… chipul tău născut peste noapte într-o corolă de floare ca un zâmbet curat de copil al unei dimineți suave…  

(Visited 10 times, 1 visits today)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.