CU PRUDENȚĂ DESPRE SEX

Cele mai ale dreak înjurături, cele mai multe urări de “hai sictir” le primeşti atunci când aduci vorba despre sex . Nici o altă temă de discuţie nu este mai controversată, mai refulată, mai exhibată ca aceasta. Oare de ce? Răspuns: pentru că există! (chiar dacă unora nu le convine această realitate). “Sexul este motorul care pune lumea în mişcare” spunea, cu multă dreptate, Freud. Imaginaţi-vă o lume fără sexe. Cât de ternă ar fi ea.
Acum, când încerc să dezvolt tema, îmi amintesc un tablou (nu cunosc autorul): doi bărbaţi de grotă, primitivi, îmbrăcaţi sumar în blănuri se ţin de gât reciproc în timp ce cu mâinile rămase libere învârt în aer câte o ghioagă. La mică distanţă, doamna Eva stă, cu o mână în şold, privind şi aşteptând rezultatul luptei dintre cele două gorile umanoide .
Acest tablou primitiv, dar nu naiv (care mi-a marcat existenţa şi pe care-l ţin minte de prin adolescenţă), rezumă în el întreaga istorie a omenirii. COMPETIŢIA! Lupta pentru putere. Instinctul de conservare…

Napoleon şi Hitler au avut probleme sexuale. Goethe, Bayron, Tolstoi (Lev), Paul Cezane, Picasso, Esenin etc. etc. deasemenea… Putem să le acordăm atributul de complexaţi? Sigur că putem. Toţi aveau serioase complexe de inferioritate. Într-o lume de eunuci, aceşti bărbaţi (aceste nume de legendă) nu ar fi existat. Nu ar mai fi avut nici o motivaţie în demersul lor existenţial.

Omul este un animal. Lumea animală este plină de pilde. Priviţi comportamentul animalelor şi veţi înţelege mai bine comportamentul oamenilor. Ne ascundem în spatele unor gesturi rafinate. Cuvântul are şi el putere şi conotaţii sexuale atunci când vrem să arătăm asta. Când avem eşecuri sexuale dăm vina (uneori pe bună dreptate) pe aspectul nostru exterior. În natură se întâmplă la fel. Cel mai falnic este ales, cel mai tare, cel mai puternic este menit să ducă gena speciei mai departe. De aici se nasc alte tare ale comportamentului nostru: ura, invidia, dorinţa de a face rău (prin mijloace neortodoxe). N-am vorbit încă despre iubire, despre dragoste, adică despre sentimente. Aceste entităţi semantice se nasc din “maternitate” şi “paternitate”, ele însemnând la origine protecţie şi ocrotire a ceea ce îţi aparţine (“trup din trupul tău”). Ne iubim copiii pentru că ei reprezintă proiecţia propriei noastre fiinţe şi nu altceva. Ne iubim unii pe alţii din aceleaşi motive (materne, paterne). Astfel s-a născut egoismul. Credem despre noi înşine că suntem frumoşi şi valoroşi? Iată egocentrismul. Dimpotrivă, credem contrariul, începem să ne persecutăm pe noi înşine şi pe cei din jurul nostru. Sigur că fiecare dintre aceşti termeni se desface ca un evantai în zeci de ramuri cu nuanţele specifice…

Comportamentul sexual face parte din personalitatea noastră. El, ca şi multe alte elemente ale eu-lui nostru, ne defineşte ca fiinţă în lume cu particularităţile noastre. Nu există doi oameni care să trăiască sexul în mod identic. Există însă onaniști și onaniste care au acelaşi scop: obţinerea unui orgasm inadecvat…

A nu vorbi despre sex nu înseamnă a nu-ţi plăcea sexul. Nu înseamnă că l-am refulat definitiv în noi înşine. Fiinţa noastră subconştientă, cea preconştientă şi, în fine, conştientă nu ne va lăsa s-o facem. Nu e o chestiune de pudoare aici, nici chiar de intimitate, ci, aş zice că este o chestiune de STIL. Da. Risc şi spun că a şti să faci dragoste este o chestiune de stil, este o formă de creaţie. Cine nu înţelege este ignorant. Cine nu recunoaşte este ipocrit. Şi până la urmă ajungem tot acolo: stilul ne defineşte.
Noroc că ne-a rămas liberul arbitru.
Puteţi alege: faceţi sex oral (vocal) la colţul străzii, sau construiţi rotund o operă, o sferă a trandafirului în care vă veţi aşeza iubitul(a) pe un altar al jertfei personale. Stilul vă defineşte.

Frumuseţea şi urâţenia nu sunt chestiuni de opţiune personală sau rezultantele unor analize (definiţii) pe care le facem noi în faţa oglinzii. Ele se definesc prin raportare la ceva, la cineva. Estetica urâtului şi estetica frumosului sunt alte entităţi semantice definite ca atare în urma analizelor comparative făcute de noi şi de alţii (subliniez) asupra mai multor entităţi asemenea. Omul nu ar fi conştientizat noţiuni ca: frumos, urât, sex, moralitate, pudoare, intimitate etc. etc. dacă ar fi trăit de la naştere de unul singur. Convieţuirea şi regula turmei l-a făcut pe animalul-om să aibă anumite atitudini, stări şi trăiri personalizate vizavi de aceste noţiuni şi de altele asemenea.

Conflitul dintre dorinţă şi putinţă naşte nevroza!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

CAPTCHA ImageChange Image

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.